Pentru al doilea an consecutiv, la Vancouver se organizează un eveniment nefrologic de talie mondială: după Congresul Mondial de Transplant de anul trecut, oraşul canadian a găzduit Congresul Mondial de Nefrologie 2011. cntr-un peisaj pe jumătate montan (Vancouver a fost gazda Jocurilor Olimpice de Iarnă, în 2010) şi pe jumătate marin (oraşul este situat la vărsarea râului Fraser în Oceanul Pacific), Vancouver a reunit, pe parcursul a cinci zile, cele mai importante forţe ale Nefrologiei mondiale. Considerat cel mai frumos şi mai ospitalier oraş turistic în 2010, Vancouver a pus la dispoziţia participanţilor un superb centru de conferinţe cu peste 20 de săli de congrese, din care patru cu peste 2.000 de locuri şi două imense spaţii expoziţionale. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Colegiul Medicilor din România a luat act, cu surprindere, de intenţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de a introduce un plafon obligatoriu la prescrierea medicamentelor de către medicii de familie. „Nu putem fi de acord cu o astfel de măsură, întrucât încalcă dreptul la tratament al pacienţilor şi dreptul la autonomie profesională al medicilor. Nu există nicio raţiune pentru a introduce astfel de bugete atât timp cât decontarea către CNAS se face la un preţ pe care chiar Casa îl stabileşte. Argumentul că românii consumă mai multe medicamente în prezent este greu de susţinut atunci când, în acest domeniu, România se află pe ultimul loc între ţările Uniunii Europene“, a declarat dl prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România. (...)

   Obezitatea infantilă este o problemă globală. Şi în România, prevalenţa ei este în creştere. Complicaţiile obezităţii sunt grave şi apar chiar de la vârsta adolescenţei. În acest context, am evaluat eficienţa abordării actuale a terapiei obezităţii în clinica noastră şi am căutat soluţii pentru problemele întâlnite. Concluziile analizei retrospective au fost: populaţia generală nu consideră că excesul ponderal ar reprezenta o ameninţare pentru sănătate; consilierea în privinţa obezităţii se poate face corespunzător în ambulatoriu; avem metode slabe de evaluare. Plecând de la aceste concluzii, am creat un program în ambulatoriu pentru pacienţii supraponderali şi obezi. Am lansat un website menit să informeze şi să ofere suport persoanelor implicate în problema obezităţii infantile în România, fie ei copii, părinţi sau profesionişti. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Tratamentul litiazei glandelor salivare a cunoscut modificări radicale în ultimii 20 de ani, ca urmare a introducerii în practică a metodelor moderne, minim invazive de tratament – litotriţia extracorporală (ESWL) şi sialendoscopia. De la finele anului trecut, aceste metode au fost adoptate şi implementate şi în Clinica universitară de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială din Bucureşti, aceasta fiind, de altfel, singura clinică de profil din Europa de Est în care se practică această terapie. Aceste proceduri sunt descrise în articolul ce poartă semnăturile dlui prof. dr. Alexandru Bucur şi ale colaboratorilor săi. (...)

   Încă o stea, poate cea mai strălucitoare – este o părere personală – din şirul stelelor-oameni care, cu siguranţă, vor face neîncăpătoare piaţeta de lângă magazinul Cocor, a fost dezvelită duminică, 27 martie a.c. Nu întâmplător a fost aleasă data – marchează Ziua Mondială a Teatrului – şi deloc întâmplător personalitatea: maestrul Radu Beligan, preşedinte de onoare al Institutului Internaţional de Teatru. (...)

 

   Ziua de 1 martie a fost, anul acesta, una deosebită pentru copiii internaţi la Institutul Oncologic „Prof. dr. Al. Trestioreanu“ din Bucureşti. Împreună cu clovnii CliniClowns şi cu reprezentanţii Fundaţiei UTI, aceştia au creat mărţişoare pentru mamele lor, uitând astfel pentru câteva ore de suferinţa provocată de boli şi tratamente. Atelierele practice dedicate acestei zile, reunite în acţiunea „Mărţişor cu suflet şi zâmbet de copil“, s-au desfăşurat până la 8 martie a.c. şi în alte spitale din Bucureşti şi din ţară: Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Maria Sklodowska Curie“, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu“, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului „Alfred Rusescu“ şi Spitalul Clinic de Copii Braşov.

 

   Ştiam de multă vreme că balerinul Cătălin Caracaş, „născut“ şi crescut în Opera bucureşteană, moştenind pasiunea pentru dans de la tatăl său (excelent balerin, aplaudat de-a lungul deceniilor în roluri performante), apărând, la rândul său, încă de pe băncile Liceului de Coregrafie, în numeroase partituri din marele repertoriu de gen, avea o bogată arhivă pe care o completa cu migală şi dăruire, cu speranţa ca, într-o zi, să poată realiza o imagine completă (sau aproape) a istoriei şi devenirii balerinilor care, începând din 1921 – anul în care Opera a fost instituţionalizată – au conferit strălucire spectacolelor curente, ovaţionaţi deopotrivă în turnee europene memorabile. (...)

   Zilele acestea s-a efectuat la Centrul de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni un transplant renal între gemeni (donator–transplantat) a căror structură imunologică este identică în proporţie de sută la sută, ceea ce face ca medicamentele care împiedică respingerea grefei să nu mai fie necesare, riscul imunologic fiind zero. (...)

 

   La 9 februarie a.c., la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie“ Bucureşti a fost redeschis etajul şapte, care găzduieşte secţia Pediatrie III, cu 53 de paturi, şi unde sunt trataţi anual peste 2.300 de copii. Saloanele au fost recompartimentate şi recondiţionate din punctul de vedere al echipamentului sanitar, al instalaţiilor, sistemelor electrice şi de încălzire. Renovarea etajelor şase (redat în folosinţă anterior) şi şapte ale spitalului a costat 500.00 de euro, sumă donată de Enel Cuore (organizaţia nonprofit al Grupului Enel), în cadrul unui proiect lansat de Fundaţia Scheherazade. În prezent, cele două etaje corespund integral standardelor europene.

   Colegiul Medicilor din România susţine demersurile justificate ale medicilor de familie. În acest sens, pentru ale aduce la cunoştinţă întregii opinii publice medicale, publicăm comunicatul comun al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), Federaţiei Naţionale a Patronatelor de Medicina Familiei (FNPMF), Comisiei de Medicina familiei a Colegiului Medicilor din România (CMF-CMR), reunite în şedinţă comună în ziua de 12 februarie 2011. (...)

    Imaginea de ansamblu, însoţită de o analiză obiectivă, a sistemelor informatice de sănătate din ţara noastră este conturată de unul din puţinii specialişti, implicaţi activ mulţi ani în acest domeniu, dl dr. mat. Dan D. Farcaş. Domnia sa oferă şi soluţiile, măsurile necesare pentru realizarea unei informatizări funcţionale, eficiente a sistemului de sănătate autohton. (...)

   Anul trecut, aproape 2.800 de medici au solicitat Colegiului Medicilor din România certificate profesionale curente pentru a putea să lucreze în străinătate. Numărul acestora este dublu faţă de anul 2009. Lor li se adaugă absolvenţii de medicină care nu au susţinut examenul de rezidenţiat şi nu sunt prinşi în nicio statistică, pentru că pleacă direct la specializare în străinătate. (...)

 

    „Mergem la băi!“. Vreme îndelungată, expresia a reprezentat o formulă, magică în felul ei, în îngrijirea sănătăţii. După cum afirma Pliniu, timp de şase secole, romanii nu aveau la dispoziţie alt medic decât băile, curele balneare perpetuate în timp.

    În rândul acestor stabilimente, Băile Herculane au beneficiat de o tradiţie de excepţie. Urmele arheologice, cu vestigii datând din anul 153 d.Ch., plasează Herculane printre cele mai vechi aşezăminte balneare din lume. A fost cea mai căutată staţiune din Dacia, consemnată documentar încă din timpul împăratului Hadrian, până târziu, în secolul IV d.Ch. Împăratul Marcus Aurelius venea special de la Roma pentru a se trata la izvoarele termale de aici. Cronicarii consemnau faptul că, în timp, un sejur la Herculane ajunsese să însemne un adevărat privilegiu, pentru care se cheltuiau bani grei. (...)

 

   La prima ediţie a Galei Tinerilor Scriitori, eveniment iniţiat şi moderat de Dan Mircea Cipariu şi organizat la 15 ianuarie a.c. – Ziua Culturii Naţionale – de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Primăria sectorului 2 Bucureşti, Centrul Cultural „Mihai Eminescu“ şi Asociaţia Euro CulturArt, Iulia Militaru a primit premiul Tânărul poet al anului 2010, pentru volumul „Marea pipeadă“ (apărut la Editura Brumar, Timişoara). Totodată, ea a primit distincţia Tânărul scriitor al anului 2010, acordată de juriul format din acad. Eugen Simion şi criticii literari Daniel Cristea Enache şi Paul Cernat. (...)

   Cunoscut îndeobşte ca autor al celebrului roman „Maestrul şi Margareta“, Mihail Bulgakov a fost nu doar absolvent – magna cum laudae – al Facultăţii de Medicină din Kiev, ci şi un neobosit autor de proză memorialistică. De la pseudojurnalul „Însemnările unui tânăr medic“ până la jurnalul intim, care avea să-i fie confiscat de NKVD, restituit ulterior, în mod cu totul surprinzător, pentru a fi ars de autor, în cele din urmă recuperat (parţial) după 1990 chiar din arhiva KGB, proza memorialistică a lui Bulgakov ne dezvăluie destinul tragic al unui (medic-)scriitor de excepţie, strivit de un regim totalitar. O incursiune documentată realizată de dl dr. Mihail Mihailide, la rubrica „Jurnal de jurnale“. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.